RSS Feed

Export de privighetoare

vezi toate articolele de
09 Apr 2012 la 21:02 56 comentarii 772 vizualizari.

– Şi ce să fac?

– Să stai jos şi să te linişteşti. Nu s-a-ntâmplat nimic. Absolut nimic. Ai şi dat să te ridici.

– E puţin spus. Am şi plecat. Sunt deja departe. Cum să-mă-ntorc? Ajută-mă, te rog, să mă întorc. Simt cum mă-ndepărtez. Tare. Nu mă pot opri.

– N-am cum.

– Trebuie să găsesc ceva care să mă ţină măcar puţin pe loc, să nu mai fug, să-mi trag sufletul un pic şi-apoi să mă întorc. Acum înţeleg cum o fi să fii rachetă sau cometă. Eşti impuls şi atât.

– Mai bea ceai. Deschid fereastra. Spune-mi ce te-a pus pe fugă.

– Nu ştiu. Nimic. Nu pot să-mi dau seama. Ceva ce nu pot numi. Mi-e teamă de nimic. Mă-mpinge.

– Te-ntreb şi eu: cum poţi să sari din tine numai pentru ceva ce ţi se pare şi s-o iei la goană?

– Pot. Nu mă-ntreba cum este să pot, dar pot.

– Mai stai puţin. Nu te ridica.

– Gata. Am găsit. M-am oprit şi mă-ntorc. Ştiu cum. E prima dată când ştiu cum să mă-ntorc. Am scăpat. De mine.

Sunt un copil cu ziduri de incintă. Am contraforţi şi turnuri. Am şanţ de apărare şi o platformă uriaşă, cu lanţuri. O ţin mereu ridicată. Nu s-a inventat berbecele pentru fortăreaţa mea. Nu-mi pieptăn părul în curtea castelului, însă mă trezesc în fiecare dimineaţă şi ascult privighetoarea. Nu sunt singura. Nu sunt singură. Nu mestec fleici crude, deşi numai alea-mi plac. Sunt cuminte şi refuz să mestec. Mă gândesc. Să-ţi spun la ce m-am gândit azi. La asta: nu arunci cu oamenii înapoi în ei înşişi după ce ţi s-au dat. Ei nu ştiu întotdeauna asta, însă mereu lasă urme de carne pe drumul pe care au venit la tine, fie că el e mers ori săpat. Nu mai sunt niciodată aceiaşi oamenii ăştia şi nu-şi mai pot aduna zdrenţele cărnii pe drumul de întoarcere. Deci uite poruncă nouă: să nu arunci cu oameni! Iar pentru asta trebuie să-ţi înveţi mâna să-şi rabde pumnul. Deschis, de bună seamă.

– Ştii, până la urmă e vorba numai de perspectivă. Atât.

– Cum aşa?

– Uite la ce m-am gândit ca să mă-ntorc din drum: cel mai frumos cadou neconcret făcut omului e dansul perspectivei.

– Ai înnebunit. Nu pricep nimic. Detaliază.

– Nu acum. Lasă-mă să accept întâi asta. Una e să-ţi vină o idee şi cu totul alta e s-o şi înghiţi. Ce-are a face că e a ta? Ai răbdare.

– Cum ai avut tu când ai sărit din fotoliu mai devreme?

– Nu. Eu am sărit fiindcă aşa ştiu eu să fiu. Tu să ai răbdarea ta.

Nu ţâşneşti niciodată pentru că aşa eşti, ăsta e cel mai fals cântec de leagăn şi, crede-mă, mi l-am tot îngânat, ştiu ce spun. Ţâşneşti fiindcă nu ai curajul unei alte forme de agregare. Nu ştii să te aşezi în tine şi să te dacantezi. De-aia te faci rachetă de-ndată ce ţi se pare. Orice. Alergi doar pentru că nu ştii ce să faci. Nu e plăcut, dar e adevărat: fuga nu limpezeşte. Nu. Încearcă să te muţi. Eu am făcut asta azi şi-a fost prima dată. Azi m-am mutat din mine în altcineva. Şi-am înţeles cum a făcut, de ce a vrut aşa şi ce-a-nsemnat ce-a vrut. Şi m-am întors pe şine. Sigur, îmi tremurau genunchii, respiram greu şi-aveam mâinile moi. Dar când a venit peste mine gândul celui mai preţios bun neconcret al omului speriat de sine, perspectiva, am fost salvată. Altfel, aş fi scos tomahawkul. De fapt, îl ţineam în mână. Dar l-am scăpat pe jos. Şi nici nu l-am privit când mi-a înţepat călcâiul. Astea sunt deja lucruri de pe jos.

Dansul ăsta al perspectivei e cel mai frumos de pe faţa lumii. Din el ne naştem, cu el trăim, îl bem şi-l mâncăm şi habar nu avem că ne ţine vii. A fost nevoie de declicul unei clipe, de două talgere şi-un cap de balanţă pentru ca furia fugii să se mute în bucuria aflării. O să-mi spui că nu ţi-am spus nimic, iar eu o să-ţi răspund că ai dreptate. Nu ţi-am spus nimic concret. N-avea rost, să ştii. Sunt sigură c-ai înţeles tot restul. Dar am o rugăminte: atunci când te ridici din tine în lava alergării fără ţintă, fă pasul mic întâi, pe primul, şi altul următor în bună apropiere şi vezi dacă nu ţi-ar plăcea mai degrabă să dansezi. Măcar două minute. Să ştii că dansul e mai bun decât morcovii cruzi. Mult mai eficient. Nu, nu îmbunătăţeşte vederea. O înlocuieşte. Cu ritmul. N-are rost să numeri paşii. N-are rost să numeri.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 



56 comments
  • 1

    Teatralul lipseste cu desavarsire din literatura noastra! Ai inclinatie spre el. Dar asta nu inseamna ca dialogul din text nu este diluat/banal. Ma gandesc la dialogurile lui Shakespeare. Siii… salivez. Dupa ce termin de salivat, ma revolt! Ma revolta lipsa dialogului shakespearian in cultura noastra. Dialogul acela care iti taie rasuflarea! Avalansele replicilor iti ineaca gandirea – pana cand: intelectul cade rapus. Ai ajuns in pragul constientizarii genialitatii, precum intrezaresti lumina de la capatul tunelului, in tranzitia imaginara de la o viata la alta. Plutesti. Ca intr-un vis palpabil. Sublimul este in dialogul din fata ta.

    Cam asta asteapta criticul.

    :)

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-09 22:26:27 | Raporteaza
  • 2

    Am murit! In fata la primarie! Cu sticla de jin pe jumatate, guala.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-09 22:29:43 | Raporteaza
  • 3

    Patimă. Peste gând – răbdare. Gândurile îşi au geometria lor. Şi într-o bună zi, nu vor mai desena doar triunghiuri si prisme, ci vor închipui inimi-cercuri.

  • 4

    “vor reliefa inimi-cercuri.” varianta mea :P

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-09 23:11:15 | Raporteaza
  • 5

    Iuăn,

    Te-am reanimat ?

  • 6

    asocierea aia cu gandurile si geometria si nu mai stiu ce, o fo ca trifazicu pe cenusiul meu amortzit. N-am priceput, da’ stiu ca m-o curentat.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-09 23:32:18 | Raporteaza
  • 7

    Fuga este defapt o formă de indiferenţă, ignoranţă sau afront. Atunci când este făcută cu cap se numeşte defapt tehnică de sacrificiu. :| Maida Vale Studios youtube.com/wat../

  • 8

    Miss Jane – It’s A Fine Day youtube.com/wat../

  • 9

    ceva la fel de frumos youtube.com/wat../

  • 10

    Bună… dimineaţa! :)

    Da, copii, dialoguri reale prezentate ca fiind imaginare. Da, n-am dat contextul pentru ca fiecare să şi-l pună pe al lui. V-am scris o pagină cu puncte de suspensie în care să vă aşezaţi perspectivele şi să vi le mutaţi cum vreţi. Da, încă o dată, dialogul este nu doar real, ci şi exact, numai că trunchiat. Decontextualizat complet. Denudat de venă. Da, eu am fost racheta/cometă. Da, eu m-am întors înainte de a tăia artera. Da, a fost ieri-dimineaţă. M-am gândit să vă spun că se poate. Fiindcă m-am bucurat că m-am întors înainte de a face o mare prostie. Iar de pe drumul prostiei uriaşe să te întorci e aproape un miracol. :)

  • 11

    Eu încă învăţ să astâmpăr pătimaşe impulsuri! Cu toata raţiunea ce le ponderează!

  • 12

    … şi nu mă satur nici de impulsuri, nici de astâmpăr. :)

  • 13

    Aşa să faci, Ella. Cât trăim, ne tot gestionăm spaţiul de implozie. ;)

  • 14

    implozie sau explozie? :P :P :P :P :P

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 14:29:35 | Raporteaza
  • 15

    … sau… sau. Depinde de perspectivă. ;)

  • 16

    eu explozez. tu implozezi? cam asa imi pare. vad ca ai rezistenta. Vreau sa te vad cum explozezi :) :)

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 14:33:00 | Raporteaza
  • 17

    Nu. Chiar nu vrei. Crede-mă. Sunt ca acidul sulfuric. Nu-ţi dori să-ţi fiu aproape. ;) Las urme indelebile. :lol:

  • 18

    poti exploda (in anumite contexte) mai repede/imprevizibil. Dar nu cred ca explodezi in lantz. Explozia in lant ii periculoasa. Nu alea de scurta durata. Cu alte cuvinte, nu cred ca poti provoca cutremure. Nu ai atata praf de pusca in tine :)

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 14:39:05 | Raporteaza
  • 19

    Eu, nu. N-am. De praf de puşcă zic. Dar are plutonul de execuţie destul. ;) Ce-mi trebuie mie praf de puşcă? Eu sunt victima. Doar îmi scot cămeşuţa. :lol:

  • 20

    analogie: cămeşuţa —-> tzatze. Aici se blocheaza orice dialog! Staaaaaaaaai sa ma uit mai bine.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 14:45:28 | Raporteaza
  • 21

    Aia e anagogie, tinere, nu analogie. :lol:

  • 22

    pana la urma ma inveti sa vorbeste omeneste. Sa potrivesc cuvintele mai ghine. Trebe sa ma duc sa fac o facutate de litere.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 14:57:59 | Raporteaza
  • 23

    Nu, nu. Niciodată nu trebuie. Numa’ să fii un pic sommelier. Să deguşti cuvintele, nu să le dai pe gât. Ce Litere? Fii serios, Iuăne, ăia te strică pe-acolo. :)

  • 24

    :) :) . M-am gandit io ca… nu poci sa-mi compromit ideile de savant! Nu intr-un cadru universitar. Io… is… ashea… precum un experiment de laborator.

    Ana, eu degust expresiile. Is din alta rasa.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 15:13:40 | Raporteaza
  • 25

    Păi, ca să deguşti expresiile, e musai să adulmeci… ingredientele. Ca să ştim naibii ce… bem. :)

    Da, ăia sunt stricători de inimi şi minţi fragede. Nu te da lor. Nişte revoluţi. ;)

  • 26

    Staaaaaaaaaaai putin! Eu am in cap 1000 de cuvinte iar tu… 2000 (presupunem). Din alea 1000 de cuvinte eu pot sa mestersc expresii (fara numar) – daca am capacitatea. Tu… daca nu ai capacitatea/competenta de a combina, ramai la alea 2000. Care pe care?

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 15:31:26 | Raporteaza
  • 27

    Am cunoscut un tip care in tinerete a avut un anticariat mobil (nush exact ce si cum). Dar! Avea o cultura de invidiat. Stapanea cuvintele ca Rambo pustile. Dar… la formularea expresiilor era varza :) . Vorbesc serios! Severitatea asta a mea ii o forma de mimetism de la el. Am preluat stilul sau: scurt/transant/ascutit/nemilos in aprecierea textelor. Dar… revin! El nu avea capacitatea de a combina cuvintele. Mult timp ne-am certat pe tema asta. Nu intelegea ce vorbesc :) hai sa-ti dau un exemplu care imi vine in minte acuma: i-am spus ca (la fel ca noi doi acuma) avem o discutie particularo-publica. Iar el a spus ca nu se poate asa ceva. Ca… oul este ou si gaina este gaina.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 15:38:17 | Raporteaza
  • 28

    Da’ de ce tu să ai, iar eu să n-am? De ce construieşti aşa?

    :roll:

  • 29

    Păi, sunt ou şi găină. Numai că unul decurge din altul şi se reflectă reciproc. Nu suntem schizoizi. N-avem nevoie de despărţituri ca să înţelegem. Putem combina, nu după puteri, ci după dorinţă. Oricât.

  • 30

    Tu te-ai dezvoltat pe o linia fireasca/clasica a educatiei. Eu a trebuit sa ma descurc singur. Astfel, mi-am dezvoltat o latura superioara de comunicare. E ca si cum as avea competente de absolvent de facultate dar… cu lipsuri majore :) in privinta liceului.Practic, “liceul” fiind o necunoscuta pentru mine :) . Intelegi?

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 15:47:27 | Raporteaza
  • 31

    Nu. Dar vreau să înţeleg. Dă-mi, te rog, detalii. La aia cu liceul m-ai pierdut. Şi la faptul că ieşi cu superioritatea pe post de armă. Dar aştept cu interes explicaţiile.

  • 32

    discutia noastra este ou si gaina nu insensul unei determinari. Discutia este particulara pentru ca discutam amandoi. Publica pentru ca cineva poate sa ne urmareasca.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 15:53:35 | Raporteaza
  • 33

    Asta dacă chiar… poate. ;)

  • 34

    Internetul/telefonul a conditionat o noua expresie. particularo-public. Care – aparent – is antagonice. Deci: din doua antonime (pe care le-am combinat) fabricat o expresie logica. Siiiiii or facut: buuuuuuuuuuum! :)

    Aia cu liceul: autodidacticismul are lipsurile sale. Adica: autodidactul are toate sansele sa se dezvolte diform/sa arda etape (asa este in caul meu). Sistemul de invatamant clasic este unul etapizat/calculat pentru o dezvoltare intelectuala, uniforma. Offf ! e mult de discutat! Si… trebuie sa plec! Pa.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 16:01:57 | Raporteaza
  • 35

    Pa, Iuăne. :) Ne-om mai găsi noi.

  • 36

    Iuane nu Iuăne :) . Deja te-am aflat.

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 18:14:47 | Raporteaza
  • 37

    Aia dacă scrii Iuan, nu Iuăn. ;) Eu te-am aflat mai demult. :)

  • 38

    Nope. Intreaba orice ardelean. :) Si… nu suna bine! “Servus ma Iuăne” nu exista asa ceva. Mai degraba “servus ma Iuanie” n si i se contopesc si formeaza un sunet ciudat in care i-ul ii injumatatit (acustic) :)

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 18:25:29 | Raporteaza
  • 39

    Ooooooo! Respect! Bravo! Asta se cheamă simţul limbii, Ioanie! :)

  • 40

    Iu-a-niî-e :)

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 18:33:00 | Raporteaza
  • 41

    Cateodata nu o mai simt :)

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 18:33:36 | Raporteaza
  • 42

    Da, şi acolo nu este un hiat, ci un o lung, specific transilvan. ;) Dar pune şi tu ă-ul la locul lui în primărie, te rog. Sau revino la Hadrian. ;)

  • 43

    youtube.com/wat../

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 18:50:04 | Raporteaza
  • 44

    am de munca…

    alt Iuăn de la primarie
    2012-04-10 18:51:24 | Raporteaza
  • 45

    Mie-mi spui? :)

  • 46

    Vezi, Ana, te-ai supărat mai acu vreo doua zile pe mine, că te-ai simţit înţepată prin gard. Nu m-am gândit nicio clipă că tu erai dincolo de gard, dar degeaba ţi-aş fi spus atunci, mă şi taxaseşi. Mie-mi era nu de autoare -şi-mi eşti chiar cea mai dragă dintre ele – ci de comentatori. Uite, acum aş fi avut întrebări, cum o fi după ce tai artera, totuşi, unde duce şi dacă se termină drumul prostiei uriaşe şi te miri ce încă, fiindcă textul tău prăseşte întrebări. Dar chiar nu-mi vine să mă mai joc pe terenul fecioraşului frustrat.

    alt Nastasia Filippovna
    2012-04-10 19:38:35 | Raporteaza
  • 47

    Cum zici, Nastasia, cum zici tu. Oamenii au şi momente sensisbile, clipe când li se pare, când fac conexiuni păguboase, când iau hora-nainte, vorba prietenei mele.

    Te rog să mă ierţi pentru săptămâna trecută. Nu ştiu de ce am simţit că mă vizează. Am greşit. Îmi pare rău.

    Tu ştii că eu sunt un autor-comentator, aşa că sunt un pic mai pretabilă erorii decât ceilalţi. Iartă-mă.

  • 48

    E drept că mă cam apucase şi pe mine, dar am fost cumva aproape de povestea Mariei şi mi se părea ori că pământul trebuie să stea un pic în loc, ori că redactorul ăla trebuie lapidat, orice, dar nu indiferenţă. Asta e, a trecut, nici pământul nu s-a.., nici nemernicul ăla n-a..

    alt Nastasia Filippovna
    2012-04-10 19:52:51 | Raporteaza
  • 49

    Da, se pare că suntem amândouă vulcanice. N-avem şanse să îmbătrânim. Nu, nu la ani mă refer. Ştii tu. :) Ceea ce, să recunoaştem, e bine.

    Uite, Nastasia, tu iar ştii asta, însă eu simt nevoia acum, pentru prima dată, s-o şi scriu. În absolut toate conglomeratele mele discursive există aceeaşi zonă subliminală. Ea se concentrează în cuvintele astea: fii atent la tine, ca să poţi fi cu adevărat atent la alţii. E un fel de Iubeşte şi fă ce vrei…, însă din postură neapostolică. E forma mea, e drept, cam diluată, dar asta mi-e alegerea, de a-i ruga pe oameni să se reflecte în ei. De-aia sunt arareori explicită. Îmi asum această ipostază de aeriană şi pe-alăturea cu drumul. Dacă vrei, e felul meu de militantism discret, însă nu poţi spune că nu are o oarecare periodicitate. Aşa, ca să nu uite nimeni de sine. Glumesc, n-am o asemenea influenţă şi m-aş îngrozi s-o am vreodată. :)

  • 50

    Tu, aeriană şi alăturea cu drumul? Ha, pe cine crezi că păcăleşti, pe Nastasia-care-le-ştie-pe-toate? Ana-bisturiu în teacă de catifea. Na, că iar picai în ispita livrescului.

    alt Nastasia Filippovna
    2012-04-10 20:19:08 | Raporteaza
  • 51

    Nu, Nastasia, mă refer la faptul că eu niciodată n-am subiecte, n-am nimic din arderile zilei, nimic din preocupările care mişcă ţara sau o parte a ei. Ştiu de aproape toate deodată cu fluxurile de surse, însă aleg mereu să mişc alte ape, nu pe cele ale dezbaterii. Să mă duc mai în spate, să zgândăr un pic locurile de unde se adună apele în om. Şi-atunci par defazată sau nepăsătoare, însă e pur şi simplu o altă manieră, o altă formă. Sigur, mai lentă, aparent evazivă, neintruzivă, negeneratoare de conflict şi de sânge urcat la cap. Dacă îmi permiţi un sens ad-hoc, depărtat de cel etimologic, e forma mea de misionarism civil.

  • 52

    Stiu. Dar e loc primejdios acela unde se adună apele în om.

    alt Nastasia Filippovna
    2012-04-10 21:01:50 | Raporteaza
  • 53

    Şi eu ştiu, Nastasia, însă e singurul loc viu. Restul e topografie. ;)

  • 54

    Mantra Of Avalokiteshvara :) youtube.com/wat../

  • 55

    Nu face nimic dacă mai țâșnești uneori (așa din cochetărie), să-ți mai dezmorțești ”interfața”. Trec ele și vremurile acestea mai ”melancolice”, apoi se revine la traiul normal al celor care mai au câte ceva de împărțit cu viața. :roll:

  • 56

    - Ce faci bă, mă omori!? :x

    - Ete na. :? Fac și eu, ce a făcut tata.. :| D-zeu mi-a zis c[ ești un mel blegoman, și că de aceia trebuie să te omor. Apoi să mă spal la cvr cu sângele tău ca să vadă toată suflarea că mi-a venit spumele pe mine. Așa, era să uit de ce. Pentru că vreu să plec din Egipt. Adică ce!? Copilașii mei sacrificați de stăpânire nu erau și ei mielușei. Sau ce!? :x

    - Bine măi dacă e pentru copilașii tăi atunci poți să mi-o b3lești. Pardon să mă b3lești. :mrgreen:

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
13 decembrie înseamnă în fiecare an ziua mea de naştere, iar acum, în 2010, este a 37-a. Iubesc o fetiţă de 9 ani, a cărei mamă, dintr-un uriaş privilegiu, sunt, care îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte incomensurabil. Îi place ei sonoritatea cuvântului. Barbarul pe care-l iubesc „frizează“ geniul – zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant. Epos. Mama şi tata sunt doi frenetici adolescenţi de 60 de ani. Fratele meu e rocker practicant, un tip frumos şi deştept. Îl ador. Am 7 prieteni foarte apropiaţi, fiindcă au fost singurii care n-au reculat, aşa cum fac oamenii cel mai adesea atunci când le înfăţişezi abrupt sentimentele pe care le ai pentru ei sau când, la fel de dur ori poate mult mai, le spui scurt ce nu-ţi convine. Ei nu cred că sunt intruzivă. Deşi sunt. Împreună cu toţi aceşti oameni practic zilnic un sport extrem: exprimarea liberă. Ne place, ne oboseşte, ne scoate din ritm şi din sărite, dar ne salvează.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!